Festivalul LA PAS: gastronomia locală, între patrimoniu, comunitate și acțiune climatică

Festivalul timișorean LA PAS, desfășurat în perioada 10–11 octombrie 2026 în grădina Institutului Francez din Timișoara, a adus în atenție legătura dintre hrană, identitate locală și schimbările climatice. Organizată de Asociația CRIES sub egida Pactului Climatic European, ediția din acest an a inclus dezbateri despre sustenabilitatea alimentară, activități de educație climatică și lansarea unui nou apel pentru Punctele Gastronomice Locale.

Evenimentul, parte a proiectului LA PAS/ Slowing Down, depășește cadrul unui festival gastronomic dedicat patrimoniului alimentar al regiunii. În contextul pregătirii Banatului ca viitoare Regiune Gastronomică Europeană, LA PAS propune un program cultural care explorează felul în care producerea și consumul hranei influențează comunitățile și mediul.

„Hrana și clima”: de la alegerile cotidiene la limitele planetare

Comunitatea Pactului Climatic European a fost prezentă la festival prin tânărul ambasador Matei Lostun și prin reprezentanții a două organizații partenere: Centrul Național pentru Producție și Consum Durabile – CNPCD și Asociația SNK.

Timp de două zile, Matei Lostun a animat Roata climatică, un quiz destinat copiilor și adulților. Activitatea le-a oferit participanților posibilitatea de a descoperi care dintre deciziile lor cotidiene sunt influențate de schimbările climatice și care pot avea un impact asupra mediului.

Reprezentanții CNPCD și ai Asociației SNK au participat la dezbaterea „Hrana și clima”, moderată de Ana-Maria Pălăduș, din partea Asociației REPER21, în cadrul Bibliotecii vii a hranei.

Discuțiile au urmărit presiunile tot mai mari pe care sistemele alimentare le exercită asupra limitelor planetare. Au fost abordate efectele asupra recoltelor, gestionării solurilor și apei, disponibilității alimentelor și capacității comunităților de a-și asigura hrana.

Biblioteca a găzduit și schimburi de cărți despre hrană, producție și consum, alegeri responsabile, cercetare și educație culinară.

Punctele Gastronomice Locale, resurse pentru comunitate

Pornind de la gastronomie, conversațiile din cadrul festivalului au explorat relația dintre tradiție și contemporaneitate, provocările depopulării rurale și rolul celor care aleg să trăiască la sat. Păstrarea identității locale a fost discutată inclusiv din perspectiva valorii sale ca factor economic diferențiator.

Dezbaterea dedicată Punctelor Gastronomice Locale – păstrători de tradiții creative a evidențiat potențialul acestora de a deveni mai mult decât locuri în care vizitatorii descoperă bucătăria unei regiuni.

Punctele Gastronomice Locale, deja un brand cu acoperire națională, pot folosi gastronomia ca punct de pornire pentru activități culturale și comunitare mai ample. Acestea contribuie la valorificarea patrimoniului local, susținerea micilor producători, dezvoltarea turismului experiențial și construirea unor economii locale bazate pe colaborare și resurse proprii.

Cu această ocazie a fost lansat un nou apel pentru Punctele Gastronomice Locale care doresc să își asume rolul de păstrători ai patrimoniului comunității. Termenul de înscriere este 31 octombrie 2026, iar înscrierile se fac pe platforma traditiicreative.ro.

Titlul de „PGL – păstrător de tradiții creative” recunoaște entitățile care demonstrează că gastronomia locală poate deveni un act cultural viu și o resursă pentru comunitate. Demersul urmărește punerea în context creativ a relației dintre hrană, patrimoniu, oameni și loc, fără reducerea patrimoniului la o simplă atracție turistică sau la o imagine idealizată a trecutului.

O platformă pentru consum responsabil și colaborare

Găzduit de grădina Institutului Francez din Timișoara, festivalul oferă anual o platformă de exprimare și colaborare pentru inițiative care promovează consumul responsabil. Evenimentul reunește cercetători, producători locali, meșteșugari, antreprenori, bloggeri culinari, artiști, profesori, părinți, bunici și copii.

Ediția 2026 s-a desfășurat sub egida Pactului Climatic European, un cadru de conștientizare și acțiune climatică ce susține transformarea Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă și eficientă în utilizarea resurselor. Obiectivele includ atingerea nivelului de zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050, disocierea creșterii economice de utilizarea resurselor și asigurarea unei tranziții în care nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsate în urmă.

Lansat de Comisia Europeană în 2020, în cadrul Pactului verde european – European Green Deal, Pactul Climatic European reunește cetățeni și organizații care își doresc o Europă mai durabilă și neutră climatic.

Potrivit comunicatului de presă, rețeaua cuprinde peste 1.100 de ambasadori în cele 27 de state ale Uniunii Europene, dintre care 47 în România, și peste 100 de organizații partenere. Cele patru ONG-uri partenere din România sunt Ateliere fără frontiere, Climato Sfera, Centrul Național pentru Producție și Consum Durabile și Asociația SNK.

Fotografii: Seba Tătaru și Oana Costinaș.